Muzica ma dispera(I)!

Dupa alte si alte zile de savurat calduri insuportabile, praf, acreala si indiferenta am oprit putin timpul. Parafrazandu-l pe Claude Lelouche as putea cere: „Opriti planeta vreau sa cobor”! Si am sa cobor, cel putin am inceput sa cobor dar viteza e inca prea mare…mai astept. Nu-i vorba il opresc des, imi aloc momente abundente de liniste si interiorizare dar n-am mai ales calculatorul prea des ca sa scriu. Il deschid foarte rar in afara orelor de serviciu. Dar de data asta am alocat o mica fereastra sa mai transmit ceva. Cat mai pot am sa mai „descarc” pe calea tastelor, cat nu, am sa trec pe hartie.
Am fost foarte racit saptamana trecuta. Atat de racit incat am revizuit topul zilelor oribile si am pus una sus de tot.
A fost o raceala cum numai intr-un oras poluat poti sa obtii;cu crize de tuse cu dureri insuportabile de gat, cap, spate si cu obsedanta intrebare repetitiva „de la ce”?
Am „profitat” de ocazie si mi-am mutat biroul acasa pentru cateva zile. Mi-am zis ca poate am sa scap de aerul conditionat de la munca. Cine stie, poate si el a contribuit la raceala mea.
Cu toate ca de ceva timp ascult mai rar spre deloc muzica fie ca vine de la radio sau televizor am zis de data asta daca tot stau acasa sa-mi mai animez diminetile si asa anchilozate de dureri de tot felul. Asa ca dupa un ceai fierbinte baut la cele 30 de grade palide ale diminetii am cautat un radio online, unul comercial de pe la noi.
Superbe, absolut superbe piesele. Am ascultat cam patru ore in prima zi si patru in cea de-a doua.A fost suficient incat sa-mi dau seama ca muzica a inceput sa ma dispere. Sau mai bine zis zgomotul tinerilor artisti romani ciripitori doar intr-o engleza de spital de oameni cu deficiente mentale. Rand pe rand am auzit cuvinte ca „lick”, „high”, „move your body”, „midnight”, „club”, „hot”, „touch my…..”, sau cum zicea Rihanna „hai baiete scoal-o acum” referindu-se la un baiat nesimtit care ori nu putea ori era greu de cap si ii tot repeta fata.
Sunt invechit, medieval, batran, sunt oricum as putea sa fiu catalogat dar eu asa debilii mentale refuz sa asociez ca distractie pentru tineri. Pot doar sa asociez cu un drog fin servit fara anestezic unor miniti zdrobite inca din crestere asezonat cu whisky si red bull. In acele momente in care am realizat ca am ajuns la limita suportabilului, indiscutabil m-am si intristat pentru ca am realizat ca e foarte greu sa ajuti pe cineva. Si de ce sa ajut? Pentru ca si eu fac parte din aceeasi generatie 2* si mi-ar placea sa „cresc” alaturi de tineri ca mine in care sa nu fi pierit toate ideile toate personalitatea si verticalitatea. Dar cum sa schimbi cum sa abordezi cum sa incerci sa regasesti ceea ce altii arunca de bunavoie : sufletul. Am reununtat demult sa mai fac polemici pe teme social-religioase. Ba mai mult am reusit sa elimin si acele urme de ura/rasism/judecare sau oricum as putea defini ceea ce simteam pentru cei care refuzau sa se priveasca in ochi si sa creada in ceva …orice numai nu in „nimic”.
Am definit un cuvant la modul general in acest „eseu”:muzica. Puteam oare sa-i spun alt fel? Cum sa-i fi spus : divertisment, spalare de creier, zgomot ritmat? Nici eu nu stiu. In orice caz ar trebui lasat termenul de muzica doar pentru ceea ce rezista in timp ca executie muzica de execeptie. Cei care au vazut filmul „Concertul” si-ar putea face o idee despre muzica.
Ce alte optiuni muzicale mai am daca vreau sa pun ceva in boxe? Muzica electronica? As fi ipocrit sa zic ca n-am fost la niciun concert Tiesto sau Armin ca n-am savurat un trance pana la „transa”. Ba da am „savurat” din toate. Dar pot eu oare sa platesc ca sa revin iar de unde am plecat? Categoric nu! Ce legatura are manipularea psihedelica cu sufletul meu si implicit cu mintea mea, cu gandurile mele. Niciuna! Iar urmele pe care un astfel de concert le lasa in creiere se vad peste tot in jur si generic as defini o astfel de urma ca „bir”. Odata platit, daca vei refuza sa crezi ca scopul tau e altul decat sa lasi „animalul” afara la joaca, vei sfarsi intr-un carusel care se invarte se invarte se invarte si prinde in zbor alte si alte „biruri”. Si eu mai simt nevoia sa-l mai platesc din cand in cand si poate e bine ca uneori o simt puternic si sunt gata sa bag mana in buzunar. In felul asta imi dau seama mai bine cat e de greu sa te opui si cu cine am de a face si nu las armele jos.
Cuvintele au inceput sa-si piarda din sens sau sa capete sensuri diferite de cele consacrate. Astfel la un concert „delirul ” e de dorit. De multe ori aud ca „publicul este in delir”. Si nu e deloc o figura de stil ci chiar asa e :”Pierdere a simtului realitatii care se traduce printr-un ansamblu de convingeri false irationale, la care subiectul adera ferm.”Alteori mai vad cate o „sarmana” distrandu-se de Pasti/Craciun pe jumatate goala (o vad la tv pentru ca de sarbatori si televiziunile ne arata cum se distreaza tinerii) si zicand „e o nebunie aici” cu un ranjet imbibat in alcool si pastile. Si ea are dreptate! Toata lumea fuge de liniste, de relaxare in adevaratul sens, de insasi constiinta ei pe care n-are cum s-o ucida desi si-ar dori. Nu s-a intrebat nimeni niciodata de ce? Nu cred ca nu! Ba cred ca multi s-au intrebat, foarte putini au gasit raspunsul, cativa s-au oprit sa mai caute iar majoritatea s-au intors zicand ca n-are rost….viata trebuie „traita”. Si astfel te trezesti ca vrei muzica atunci cand mananci, cand lucrezi , cand dormi , cand -scuzati- te caci si asa mai departe…chiar si cand dormi. Binenteles ca astea sunt cazuri extreme-sau cel putin asa imi doresc sa fie. In mod clar sunt destui care inteleg lucrurile mai aproape de starea lor naturala si cauta doar sa treaca timpul mai animat.Destui dar putini comparativ cu „masa”…….
Inchei cu niste versuri ale unei trupe elogiate destul de mult si la noi in ultimul timp.
I’m rolling thunder, pouring rain
I’m coming on like a hurricane
My lightning’s flashing across the sky
You’re only young but you’re gonna die
I won’t take no prisoners won’t spare no lives
Nobody’s putting up a fight
I got my bell I’m gonna take you to hell
I’m gonna get ya, satan get ya
Hells bells
Hells bells, you got me ringing
Hells bells, my temperature’s high
Hells bells
I’ll give you black sensations up and down your spine
If you’re into evil, you’re a friend of mine
See the white light flashing as I split the night
Cos if good’s on the left then I’m sticking to the right
I won’t take no prisoners won’t spare no lives
Nobody’s puttin’ up a fight
I got my bell I’m gonna take you to hell
I’m gonna get ya satan get ya
Hells bells
Hells bells, you got me ringing
Hells bells, my temperature’s high
Hells bells
Hells bells, satan‘s coming to you
Hells bells, he’s ringing them now
Those hells bells, the temperature’s high
Hells bells, across the sky
Hells bells, they’re taking you down
Hells bells, they’re dragging you down
Hells bells, gonna split the night
Hells bells, there’s no way to fight
Hells bells

Este o alternativa? Judecati voi!
Dar frica? Ce este frica?……

P.S: imi cer scuze pentru lipsa diacriticelor le voi completa cand am timp

O părere la “Muzica ma dispera(I)!

  1. ai pus titlul prea general…pt ca tu vorbesti de muzica asta comerciala si ‘usoara’. nu cred ca nu-ti mai place sa asculti niciun fel de muzica.
    si cu frica…sincer cred ca e singura limitare a omului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s